Caracteristicile luminii si cum se raporteaza fotograful la ele

De multe ori, daca suntem prea preocupati cu incadrarea subiectului si fundalul, uitam sa acordam atentia necesara luminii care cade pe acestea. Avem tendinta de a lua lumina ca pe o constanta in ecuatia expunerii.

Neglijam faptul ca lumina poate fi, defapt, o variabila.

Aceasta este prisma prin care trebuie citit acest articol.

Deoarece fotografia este o arta ce presupune captura luminii, este usor de inteles ca LUMINA joaca un rol deosebit de important. Insa, nu ma refer aici strict la expunere. Expunerea este doar procesul prin care capturam lumina deja existenta intr-o scena. Un bun fotograf trebuie sa-si puna mereu problema ce face cu lumina inainte de a expune.

STOP pozelor urate!

OPRESTE-TE sa faci fotografii NASPA! 
Ia gratuit acest ghid, ca si tu sa-ti bucuri ochii!

Si ca sa mergem mai departe pe firul acestui rationament, inainte de a controla, trebuie sa o intelegem. In continuare, vom detalia caracteristicile luminii, si cum se raporteaza fotograful la ele.

Sursa luminii

Avem doua categorii de surse de lumina: naturala si artificiala. De regula, cea naturala este principala, iar cea artificiala secundara. In lipsa luminii naturale, o lumina artificiala mai puternica joaca rol de lumina principala, in timp ce altele vor avea un rol secundar. Pentru un fotograf este important de retinut ca de cele mai multe ori va avea de-aface cu mai multe surse de lumina, nu doar una singura, iar proprietatile lor pot sa difere.

Lumina ambientala principala

Lumina ambienta este lumina naturala (sau artificiala) existenta in spatiul care cuprinde scena dorita. Este acea parte constanta a luminii pe care nu o o putem modifica, dar la care putem adauga alte lumini variabile.

Lumina ambientala poate fi subdivizata in:

(Denumirile lor in engleza sunt bine de retinut deoarece de ele ne folosim atunci cand setam balansul de alb in meniul aparatului foto. )

Lumina naturala a zilei (Daylight)

In functie de momentul zilei si conditiile meteo, putem avea o varietate mare de posibilitati de iluminare.

-> Lumina zilei cuprinde o varietate de lumini naturale de la soare direct, la cer partial noros sau cer intunecat.

-> Balansul de alb este in general setat avand ca reper lumina zilei la amiaz – aproximativ o temperatura de 5500 K. Culorile obtinute sub o astfel de iluminare sunt naturale, nici calde nici reci.

Lumina becurilor incandescente (Tungsten)

Lumina produsa de aceste becuri este una calda, lucru care influenteaza coloritul scenei si al obiectului fotografiat. Acest lucru este cu atat mai vizibil cu cat din scena lipsesc alte surse de lumina. Mai mult decat atat, lipsa albastrului din spectrul luminos poate conduce la subexpunere.  Toate meniurile aparatelor foto contin o setare prin care se poate corecta temperatura acestei lumini – corectie de balans de alb (white balance).

Lumina de neon (Fluorescent)

Fosforul din tuburile de neon radiaza lumina dupa ce absorb lumina ultravioleta a vaporilor de mercur. Rezultatul este o lumina cu o usoara tenta de verde, dificil de corectat si neperceputa de ochiul uman. Desi exista in meniul aparatului o corectie de balans de alb, este recomandat sa nu se foloseasca exclusiv surse de lumina fluorescente.

Lumina artificiala secundara

(Desi am folosit termenul de lumina la singular, fotograful va folosi de regula cel putin doua lampi concomitent atunci cand ilumineaza o un subiect. Lampile pot avea celasi tip de lumina, cu aceleasi proprietati sau proprietati/setari diferite.)

Lumina de la lampile LED

Lampile de tip LED produc cea mai buna lumina pentru iluminarea artificiala. Ele pot fi gasite intr-o mare varietate de forme, putere si temperatura (in general intre 3200-3400 K). Se pot imparti in doua mari sub-categorii: punctiforme (spotlight) si de umplere (floodlight).

In functie de lampa aleasa pentru a fi instrument de lucru, poti regla intensitatea si culoarea acesteia. Mai multe detalii intr-un articol dedicat lampilor de studio.

Lumina flacarii (lumanare, foc)

Desi rareori se foloseste acest tip de iluminare (fiindca necesita timp de expunere lung), merita mentionata pentru efectele care se pot obtine. O astfel de lumina are un rol important in crearea unei atmosfere deosebite, in care sursa luminoasa este de intensitate mica, iar coloritul portocaliu-rosiatic.

Intensitatea luminii (sau cantitatea de lumina)

Intensitatea luminii se poate defini ca nivelul de stralucire sau putere a unei lumini. Intensitatea luminii care cade pe subiect poate fi masurata. Aceasta masurare este facuta de aparatul foto prin sistemul de „metering”. Insa, nu este o masuratoare directa a luminii, ci mai degraba a intensitatii luminii reflectate de catre obiectul iluminat.

Cantitatea de lumina pe care o reflecta obiectul are legatura cu gradul de reflectivitate al materialului din care este facut acesta. Gradul de reflectivitate poate varia in functie de culoare, textura si unghiul de incidenta a luminii pe subiect. Un tricou alb va reflecta mai multa lumina decat o rochie neagra. O bucata de metal ruginit va reflecta lumina mai putin decat o oglinda. Daca unghiul de incidenta a luminii este egal cu cel format de directia aparatului fata de subiect, nivelul de reflectivitate va fi mai mare.

Asadar, intensitatea luminii masurata de aparatul foto va fi determinata de:

  • reflectivitatea subiectului
  • intensitatea sursei de lumina
  • relatie dintre pozitia aparatului si unghiul de incidenta a luminii
  • distanta dintre sursa de lumina si subiect

Desi intensitatea propriuzisa a sursei de lumina ramane constanta, nivelul de lumina reflectata poate sa varieze.

Calitatea luminii

Lumina produsa de o sursa de lumina punctiforma cum ar fi lanterna, blitul sau soarele direct este considerata lumina dura. Cu alte cuvinte, umbrele produse de aceasta lumina dura sunt puternice, determinand contururi clare, bine definite. Lumina care vine de la o astfel de sursa poate fi difuzata, imprastiata si reflectata pe suprafete mai mari. Lumina directionala isi mentine calitatea atunci cand este reflectata de o suprafata tip oglinda, dar este imprastiata in diverse directii atunci cand este reflectata de o suprafata mata. Aceasta reflexie reduce duritatea sa, iar umbrele devin mai moi (se pot distinge detalii, nu doar pete negre).

Cu cat este mai mica sursa de lumina, cu atat este mai dura lumina pe care o produce. Cu cat este mai mare sursa de lumina, cu atat este mai moale lumina pe care o produce.

Controlul calitatii luminii este un truc esential pe care trebuie sa-l invete un fotograf bun. Deseori fotograful va intampina situatii in care calitatea luminii disponibile la locul sedintei foto va crea dificultati pentru senzorul aparatului foto. Fotograful va trebui atunci sa aplice tehnici de modificare a calitatii luminii. In caz contrar, risca pierderea detaliilor si a informatiilor din zonele intunecate. Calitatea luminii poate fi modificata prin difuzie si reflexie.

Directia luminii

Directia luminii va determina locul in care cade umbra. De asemenea, de retinut faptul ca taria umbrei este data de calitatea luminii, dar si de intensitate si de pozitia relativa a aceasteia fata de subiect. De asemenea, lungimea umbrei este data de pozitia luminii fata de subiect.

Umbrele creaza texturi, definesc formele si perspectiva. Fara umbre fotografiile ar fi plictisitoare si plate.

Un subiect iluminat dintr-o parte sau din spate va fi mai bine izolat fata de fundal, creeandu-se o impresie mai puternica de tridimensionalitate.

Un subiect iluminat din fata va parea ca se afunda in fundal, si va duce lipsa de textura.

In natura, cele mai frumoase, mai interesante si mai dramatice scene apar seara si dimineata tocmai pentru ca soarele are o pozitie mai aproape de orizont, deci ilumineaza obiectele lateral. Foloseste aceste observatii din natura atunci cand creezi o iluminare artificiala in studio.

Culoarea si temperatura luminii

Spectrul vizibil se masoara in lungimi de unda de la 400 nm la 700 nm. Sub 400 nm avem radiatii UV si razele X, iar peste 700 nm, avem infrarosu. Cand spectrul vizibil este vazut simultan, ochiul percepe lumina alba. Acest spectru larg de culori care formeaza lumina alba poate fi impartit in trei culori primare: rosu, albastru si verde. Amestecul acestor culori, in proportii variabile, va da culoarea sursei de lumina.

Inevitabil, atunci cand vorbim despre culoarea luminii, vorbim defapt si despre temperatura luminii. Lumina pe care o percepem ca fiind rece are o proportie mai mare de albastru, in timp ce lumina pe care o percepem ca fiind mai calda are o proportie mai mare de rosu.

Spectrul luminos se poate exprima in temperaturi, dar se poate reprezenta si in culori.Culoarea luminii se masoara asadar si prin temperatura de culoare, in grade Kelvin.

In loc de concluzie: Iata de ce fotografii isi ureaza unul altuia „lumina buna!” (Aha!)

About Laura Mateescu

Pasiunea pentru arta, si implicit fotografie, a inceput din copilarie. De la rangul de pasiune, dorinta arzatoare, s-a ajuns la hobby, si de la hobby la profesie. Din 2008 si pana acum, pregatesc constant informatii digerabile, care sa vina in ajutorul celor care, la fel ca mine, isi doresc sa invete tainele din spatele imaginilor patrunzatoare.

Lasă un comentariu